Ce am reușit azi? Păi să vedem …
- Am reușit să nu îmi rup gâtul, ceea ce e o mare reușită;
- Am reușit să mă întorc acasă întreagă și pe picioarele mele;
- Am reușit să am un miliard de vânătăi, dar nici o rană deschisă, doar o julitură mică, ceea ce e un lucru foarte bun. Nu exagerez deloc când spun că de la genunchi în jos nu prea ai mult spațiu unde să pui un deget și să nu doară. Și încă nu se văd toate vânătăile. Mâine se vor etala în toată splendoarea lor;
- Am reușit să îmi aranjez părțile moi de așa natură încât mă strâmb mai ceva ca o maimuță când trebuie să mă așez. Prima dată am căzut pe stânga, de am crezut că mi s-a aplatizat fundul subit. Și ca să fie treaba, treabă și copiii morți de foame, a venit și drăgălașa de bicicletă să îmi țină companie, căzând exact deasupra mea. Dar eram fericită că nu schiopătam decât de un picior. Păi s-a gândit Ăl de Sus să fie comunist și să nu se supere stânga, așa că am căzut și pe dreapta. Și de parcă nu ar fi fost de ajuns căzătura, o singură gramadă de măracini era pe toată marginea aia de drum, una singură, ei, bine, acolo mi-am plantat eu fundul cu forță. Cel puțin însoțitorul și instructorul meu a fost atât de amabil încât nu s-a spart de râs în momentul ăla. Râdeam eu ca apucata, el m-a ridicat cu delicatețe din mărăcini, de zici că ar fi ajutat vreo prințesă să se ridice de pe jilț și a început să îmi extragă tacticos țepii din fund, fund pe care deja nu îl mai simțeam că era tot amorțit. De căzătură, de înțepături … dracu știe, dar eu nu-l mai simțeam. Oricum ultimii țepi, vreo 10 la număr, i-am scos abia acasă, la duș, dar am fost elev silitor și am continuat încă vreo oră și ceva de la episodul cu țepii.
Dar NU am reușit să merg pe bicicletă, nici de data asta. Sunt complet antitalent. Nu antitalelt, aniti-abilități minime. Reușesc doar să îmi țin echilibrul pentru câțiva metri, după care …pac!... aterizarea pe o aripă. Cel puțin am învățat să mă opresc înainte de a fi toată împrăștiată pe jos și cu bicicleta peste mine … ceea ce e, din nou, o mare reușită J).
De aia e bine să faci lucrurile astea nebune când ești foarte tânăr. Ești inconștient. Inconștiența te ajută să înveți rapid multe lucruri: să mergi cu bicicleta, cu motocicleta, cu mașina, să sari cu parașuta sau cu coarda … să te căsătorești, să faci copii, că și astea sunt un fel de sporturi extreme J. Nu te gândești prea mult, te arunci și … plutești.
Sper ca mâine să reușesc să mă dau jos din pat și să nu mă dezmembrez ca armurile în desene animate cu zgomot de tinichele împraștiate pe podea, și că o să reușesc să merg ceva mai acătării decât o rață deșelată L.
Dar nu mă las! În week-end sau săptămâna viitoare o iau de la cap. Mama ei de bicicletă! Mi s-a pus pata. Una din două: ori învăț, ori încerc până o fac praf …ori până mă face ea praf pe mine. Mă bag la somn că sunt distrusă.
o sa reusesti:)) eu stiu de cand eram mica si nu stiu cum mai poti invata acum, dar atunci nu am cazut cand am invatat:-?
RăspundețiȘtergereDaca vrei, venim sa te ajutam. Il pun pe Ursu sa-ti tina bicicleta ca poate. Si dupa ce inveti o sa am si eu cu cine sa ies sa pedalez, ca el depaseste greutatea,.. admisa :)
RăspundețiȘtergereSau incercam la patinoar ca e un pic mai usor (cred)..
:)) multumesc, Ursulino. vad cum ma descurc data viitoare si daca nu reusesc chem ajutoare. mi-e ciuda de mor ca nu stiu. ma uit la prietenii mei cum pleaca in gasca la pedalat. si eu ... nimic.
ȘtergereEu te admir pentru curaj. Jur. OK, daca stiai sa mergi mi se parea firesc, ce mare lucru? Dar, pentru ca acum te apuci sa inveti, ai nevoie de multa indrazneala! Ti-o zice una care nu are asa ceva! Ghinionista cum sunt, ai citi in presa despre mine: "departe de a fi tanara, idioata a reusit sa-si rupa gatul incercand sa invete sa mearga cu bicicleta!" Nu am chef de publicitate, asa ca... ma multumesc cu mersul pe jos. Curajoaso! :P
Ștergere:))) pai e posibil sa apar eu la stiri pe post de idioata care nu a mai avut ce face decat sa-si rupa gatul incercand sa mearga pe bicicleta. daca vezi vreuna ... s-ar putea sa fiu eu :)) dar nu ma las, desi nu cred ca am vreun muschi care nu ma doare.
Ștergere:) multumesc. face bine la moral. maine ma mai duc o tura. sa vedem cum merge de data asta.
ȘtergereDaca te incalzeste cu ceva nici eu nu stiu sa merg pe bicicleta. Dar nici nu incerc... nu vreau sa provoc cutremure la cadere... chiar daca sunt in Vrancea, de unde pornesc toate :)
RăspundețiȘtergere:)) Dana, sa stii ca ma simt mai bine cand aud ca nu sunt singura. eu o sa ma chinui. trebuie sa ii dau de cap pana la urma. acum sunt obligata sa iau o pauza. sper sa nu uit si ce am reusit sa invat pana acum :)). mersi de sustinere.
Ștergere